Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1
Înregistrarea naşterii

Înregistrarea naşterii

Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Maternităţile arondate Sectorului 1 sunt: Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Spitalul Euroclinic, Life Memorial Hospital, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Polizu, Spitalul Clinic Căi Ferate 2, Spitalul Clinic Filantropia, Centrul Medical Unirea – Maternitatea Regina Maria, Spitalul Sanador, Spitalul Medicover.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de :30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă; 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort; 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile. Când declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenului de 30 zile, înregistrarea actului se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București. Înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

Acte necesare (original și fotocopie), în funcţie de situaţie:

1. Părinţii sunt căsătoriţi:
• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de căsătorie (original şi fotocopie);
• actele de identitate ale părinţilor (original şi fotocopie);
• actul de identitate al declarantului, după caz.

Obs. Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.

2. Părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată:
• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al tatălui (original şi fotocopie);
• în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, declaraţia din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul (ANEXA nr. 41).

Obs. Declaraţia cu privire la numele de familie al copilului, se dă și se semnează numai în faţa OFIŢERULUI DE STARE CIVILĂ. Declaraţia cu privire la recunoaşterea copilului de către tată, poate fi dată şi în fața NOTARULUI PUBLIC.


3. Mama copilului nu este căsătorită, iar copilul nu este recunoscut de tată:

• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al mamei (original şi fotocopie) SAU
• actul de identitate al declarantului (original şi fotocopie), după caz.

În acest caz certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către mama copilului.


Situaţii particulare:

A. În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, sunt necesare documentele enumerate anterior, precum şi următoarele:
- Paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, sau ai Confederației Elvețiene sau,, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie;
- În cazul cetățenilor străini ale căror acte de identitate nu conțin date înscrise prin utilizarea alfabetului latrin se solicită traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare ale persoanei;
- Certificatul de căsătorie al părintilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinți este cetățean român; dacă ambii părinți sunt cetățeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum și traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate, după cum urmează:
a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din
05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de
asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează,
în conformitate cu prevederile art. 1093 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul
documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului,
conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din
statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila
Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea
Alexandru nr. 24;

Obs.: - În cazul în care căsătoria parintilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor;
- Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanşa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz;
- În situația în care declarantul este cetățean străin, necunoscător al limbii române ori persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, la depunerea documentelor necesare înregistrării nașterii se va folosi interpret autorizat.

B. Înregistrarea adopţiei. Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află domiciliul adoptatului sau a sediului instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul. Dacă adoptatul este cetăţean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naştere se va întocmi de către Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1.

Actele necesare: sentinţa judecătorească, în copie legalizată de către instanţa care a pronunţat-o, definitivă, certificatul de naştere în original al adoptatului, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în original şi fotocopie, actele de identitate, în original şi fotocopie (adoptatori şi adoptat, dacă este cazul).

C. Înregistrarea adopţiei încuviinţată în străinătate.
Acte necesare: sentinţa de recunoaştere de către tribunalul competent a sentinţei de încuviinţare a adopţiei din străinătate, conform prevederilor art. 1093 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.; sentinţa de adopţiei în original, împreună cu traducerea legalizată, certificatul de naştere în original al adoptatului şi, după caz, certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, tradus şi legalizat, dacă este cazul, precum şi actul de identitate al adoptatului. Cererea pentru întocmirea noului act de naştere se poate depune personal sau prin împuternicit cu procură specială.

Sentinţa de adopţie prezentată în original, traducerea legalizată, dacă nu este făcută în România, precum şi procura specială, dacă este dată în străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează; Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate; Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1093 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă..