Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1
Înregistrarea naşterii

Înregistrarea naşterii

Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Maternităţile arondate Sectorului 1 sunt: Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Spitalul Euroclinic, Life Memorial Hospital, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Polizu, Spitalul Clinic Căi Ferate 2, Spitalul Clinic Filantropia, Centrul Medical Unirea – Maternitatea Regina Maria, Spitalul Sanador, Spitalul Medicover.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de :30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă; 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort; 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile.

Acte necesare (original și fotocopie), în funcţie de situaţie:

1. Părinţii sunt căsătoriţi:
• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de căsătorie (original şi fotocopie);
• actele de identitate ale părinţilor (original şi fotocopie);
• actul de identitate al declarantului, după caz.

Obs. Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.

2. Părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată:
• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al tatălui (original şi fotocopie);
• în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, declaraţia din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul (ANEXA nr. 41).

Obs. Declaraţia cu privire la numele de familie al copilului, se dă și se semnează numai în faţa OFIŢERULUI DE STARE CIVILĂ. Declaraţia cu privire la recunoaşterea copilului de către tată, poate fi dată şi în fața NOTARULUI PUBLIC.


3. Mama copilului nu este căsătorită, iar copilul nu este recunoscut de tată:

• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al mamei (original şi fotocopie) SAU
• actul de identitate al declarantului (original şi fotocopie), după caz.

În acest caz certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către mama copilului.


Situaţii particulare:

În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, sunt necesare documentele enumerate anterior, precum şi următoarele:
- Paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, sau ai Confederației Elvețiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie;
- În cazul cetățenilor străini ale căror acte de identitate nu conțin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare ale persoanei;
- Certificatul de căsătorie al părintilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinți este cetățean român; dacă ambii părinți sunt cetățeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum și traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate, după cum urmează:
a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

Obs.: - În cazul în care căsătoria parintilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor;
- Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanşa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz;
- Când declararea nașterii este făcută de un cetățean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei;
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei
În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:
a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Înregistrarea tardiva a naşterii
După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B.
Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 30 de zile se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani
Înregistrarea actului de naştere se face în baza: certificatului medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă; certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi fotocopie, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public; declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice, iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei.
Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore
Cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:
a) certificatul medical constatator al naşterii;
b) declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm;
c) declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Înregistrarea adopţiei. Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află domiciliul adoptatului sau a sediului instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul. Dacă adoptatul este cetăţean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naştere se va întocmi de către Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1.
Actele necesare: sentinţa judecătorească, în copie legalizată de către instanţa care a pronunţat-o, definitivă, certificatul de naştere în original al adoptatului, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în original şi fotocopie, actele de identitate, în original şi fotocopie (adoptatori şi adoptat, dacă este cazul).

Înregistrarea adopţiei încuviinţată în străinătate.
Acte necesare: sentinţa de recunoaştere de către tribunalul competent a sentinţei de încuviinţare a adopţiei din străinătate, conform prevederilor art. 1095 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.; sentinţa de adopţiei în original, împreună cu traducerea legalizată, certificatul de naştere în original al adoptatului şi, după caz, certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, tradus şi legalizat, dacă este cazul, precum şi actul de identitate al adoptatului. Cererea pentru întocmirea noului act de naştere se poate depune personal sau prin împuternicit cu procură specială.

Sentinţa de adopţie prezentată în original și traducerea legalizată, dacă nu este făcută în România, precum şi procura specială, dacă este dată în străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

Program de lucru cu publicul:

Înregistrări acte de naştere, adopţii, înregistrări tardive

LUNI           08:30 - 13:00   PRIMIRE CERERI
MARŢI        08:30 - 13:00   PRIMIRE CERERI
MIERCURI 08:30 - 13:00   PRIMIRE CERERI
JOI              08:30 - 13:00   PRIMIRE CERERI
VINERI       08:30 - 12:00   PRIMIRE CERERI

LUNI            13:30 - 15:00     ELIBERARE DOCUMENTE
MARŢI         13:30 - 18:30    ELIBERARE DOCUMENTE
MIERCURI  13:30 - 15:00     ELIBERARE DOCUMENTE
JOI               13:30 - 15:00     ELIBERARE DOCUMENTE
VINERI        12:00 - 13:00    ELIBERARE DOCUMENTE

Adresa: Bd. Mareşal Averescu nr. 17, corp clădire A, Sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.01.09, 021.310.29.98


Pentru relații cu privire la acordarea stimulentului financiar pentru nou-născuti vă rugăm să consultați informațiile existente în pliantul anexat.