Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1
Acte cu care se poate face dovada adresei de domiciliul/reşedinţă

Acte cu care se poate face dovada adresei de domiciliul/reşedinţă

I. Aspecte generale

Domiciliul și reședința sunt atribute de identificare a persoanei fizice care o individualizează în spațiu, prin indicarea unui loc cu aceste semnificații juridice.

Cetățeanul roman are dreptul să își stabilească ori șă își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau străinătate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Dacă prin lege nu se prevede astfel, o persoană fizică nu poate să aibă, în același timp, decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.

Domiciliul persoanei fizice în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde acesta declară că are locuința principală. Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic, ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.

Reședința persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.

În vederea înscrierii în actul de identitate a adresei de domiciliu/reședință, cetățeanul roman trebuie să prezinte documentul cu care face dovada acestei adrese.

Legislația aferentă domeniului evidenței persoanelor reglementează că dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu unul dintre următoarele documente:

- Acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ.
- Declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de un act încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ.
- Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată; pentru minori și persoane fizice puse sub interdinție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali.
- Documentul eliberat de primării din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

II. Documente cu care se face dovada adresei de domiciliu/reședință

A. Acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare privind titlul locativ (art. 28 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 97/2005)

Prevederile legale mai sus menţionate se aplică în condițiile în care solicitantul actului de identitate deține un titlu locativ privind imobilul la adresa căruia are domiciliul/reședința.

1. Contract de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public sau înregistrat la nivelul instituției care a deținut fondul locativ, prin care este transmis dreptul de proprietate, situație în care cumpărătorul dobândește, în drept și în fapt, proprietatea asupra întregului imobil la data autentificării contractului.

2. Contract de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care cumpărătorul dobândește doar un dezmembrământ al dreptului de proprietate, respectiv nuda proprietate, iar vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct sau abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică.

2.1. Dreptul de uzufruct

a) Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, în situația în care solicitantul actului de identitate este:

- nudul proprietar, uzufructuarul trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- uzufructuarul, nudul proprietar nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- o terță persoană, numai uzufructuarul dă declarație de primire în spațiu.

b) Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părți din imobil, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, în situația în care solicitantul actului de identitate este:

- nudul proprietar, uzufructuarul nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- uzufructuarul, nudul proprietar nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- o terță persoană, uzufructuarul sau, după caz, nudul proprietar poate să dea declarația de primire în spațiu.

2.2. Dreptul de abitație viageră

a) Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, în situația în care solicitantul actului de identitate este:

- persoana care are dreptul de abilație viageră sau soțul/soția, copiii, părinții și persoanele aflate în întreținere, cumpărătorul nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- cumpărătorul, persoana care și-a rezervat dreptul de abitație viageră trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- o terță persoană, atăt cumpărătorul cât și persoana care are dreptul de abitație trebuie să dea declarația de primire în spațiu.

b) Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părți din imobil, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, în situația în care solicitantul actului de identitate este:

- persoana care are dreptul de abilație viageră sau soțul/soția, copiii, părinții și persoanele aflate în întreținere, cumpărătorul nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- cumpărătorul, persoana care și-a rezervat dreptul de abitație viageră nu trebuie să-și exprime consimțământul de primire în spațiu;
- o terță persoană, cumpărătorul sau după caz, persoana care are dreptul de abitație poate să dea declarația de primire în spațiu.

3. Contract de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care este cumpărat un imobil cu ajutorul unui credit ipotecar, prin programul prima casă, etc.

- în situația în care în contractul de vânzare/vânzare-cumpărare este înscrisă o clauză cu privire la interzicerea închirierii, înstrăinării sau grevării de sarcini a imobilului, cumpărătorul poate să-și stabilească domiciliul/reședința la adresa acestuia ori să-și exprime consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane, fără a fi necesară confirmarea acestui fapt din partea băncii.

4. Contractul de schimb imobiliar, autenticat la un notar public.

5. Contractul de donație, autentificat la notarul public.

Precizări

Contractele autentificate la notarul public, enumerate la pct. 1-5, au fost înmânate părților în original până la data de 01.01.2013, iar după această dată în duplicat.

În cazul în care contractul cu care se face dovada adresei de domiciliu/reședință este pierdut/furat/distrus, solicitantul poate prezenta unul din următoarele documente:

- o copie conformă cu originalul actului din arhiva instituției/notarului public unde a fost încheiat/autentificat sau, după caz, un duplicat al acestuia;
- un extras de carte funciară

Dacă în conținutul contractului de vânzare/vânzare-cumpărare este stipulat în mod expres că predarea-primirea imobilului se face pe bază de proces-verbal care este parte integrantă a contractului, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, solicitantul trebuie să prezinte atât contractul cât și procesul-verbal.

În situația în care titularul spațiului locativ nu mai deține procesul-verbal va fi îndrumat să solicite instituției care a emis contractul de vânzare/vânzare-cumpărare o copie/un duplicat a acestui document, din arhivă.

6. Contractul de închiriere/subînchiriere încheiat între doua persoane fizice sau între o persoană juridică și una fizică, pentru a fi opozabil față de terți, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe:

a) Dacă este încheiat între doua persoane fizice:

- să fie autentificat la un notar public;
- să fie atestate părțile acestuia, conținutul, semnătura și data certă de către un avocat;
- sa fie înregistrat la organele teritoriale ale A.N.A.F.

b) Dacă este încheiat între o persoană juridică și una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ștampilat și semnat de către părți.

Precizări

Contractele de închiriere/subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului și nu a chiriașului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare și datei pe acestea.

7. Contractul de comodat (folosință gratuită) încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică și una fizică, pentru a fi opozabil față de terți, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe:

a) Dacă este încheiat între doua persoane fizice:

- să fie autentificat la un notar public;
- să fie atestate părțile acestuia, conținutul, semnătura și data certă de către un avocat

b) Dacă este încheiat între o persoană juridică și una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ștampilat și semnat de către părți.

c) Contractul de comodat (folosință gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu/reședință numai pentru persoana menționată în contract, întrucât aceasta poate permite unui terț să folosească imobilul decât cu aprobarea prealabilă a comodantului.

8. Titlul de proprietate

9. Contractul pentru construirea de locuinte și procesul-verbal de predare-primire/recepție a locuinței încheiat între o persoană fizică și Întreprinderea de locuințe/localuri sau Oficiul Județean pentru Construirea și Vânzarea Locuințelor ori Agenția Națională pentru Locuințe, etc.

10. Autorizația de construire și procesul-verbal de recepție

Precizări

a) Procesul-verbal de recepție trebuie să fie încheiat în prezența unui delegat al autorității administrație publice locale care a eliberat autorizația de construire a imobilului, ce va fi menționat în conținutul acestuia.

b) În lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, pentru proprietarul imobilului și membrii familiei sale, dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu declarația pe proprie răspundere a solicitantului actului de identitate, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică la care se atașează copia autorizației de construire.

c) Dacă actul de identitate este solicitat de către o terță persoană care nu face parte din familia proprietarului, dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu:

- declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de autorizația de construire și procesul-verbal de recepție;
- un contract de închiriere/comodat încheiat în condițiile stipulate la pct. 6-7.

11. Hotărârea judecătorească de constatare a dreptului de proprietate, în cazul unui imobil cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanță de mână), dobândit prin uzucapiune, accesiune imobiliară, în urma revendicării, etc.

12. Actul/hotărârea judecătorească privind partajul bunurilor

- actul de partaj voluntar, autentificat la un notar public, în situația în care partajul se face prin buna învoială a părților;
- hotărârea judecătorească, definitivă și irevocabilă/definitivă, în cazul în care părțile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acțiune în instanță.

13. Certificatul de moștenitor

14. Actul de adjudecare a unui imobil la licitație

15. Contractul de leasing imobiliar

- contractul de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitatea de locatar/utilizator, soțul/soția și copiii acestuia;
- în condițiile în care actul de identitate este solicitat de către o terță persoană se prezintă consimțământul reprezentantului societății de leasing care deține dreptul de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.

16. Contractul de întreținere autentificat la un notar public

- contractul de întreținere face dovada adresei de domiciliu/reședință doar în situația în care contravaloarea prestației este reprezentată de un imobil cu destinație de locuință.

17. Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinație de locuință, autentificat la un notar public

18. Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinație de locuință autentificat la un notar public

19. Extrasul de carte funciară pentru informare

a) extrasul de carte funciară este un document care reprezintă situația cadastral-juridică a unui imobil, la momentul emiterii acestuia, ce conține informații cu privire la suprafața imobilului și descrierea acestuia, la dreptul de proprietate și eventualele sarcini existente asupra acestuia, fiind identificate în activitatea specifică 3 modalități prin care proprietarul unui imobil poate obține extrasul C.F, astfel:

- extrasul obținut la ghișeul O.C.P.I, care face dovada adresei de domiciliu/reședință, fără a fi necesară o altă formalitate;
- extrasul obținut online prin intermediul aplicației A.N.C.P.I, care face dovada adresei de domiciliu/reședință, împreună cu rezultatul verificării listate de funcționarul de evidență a persoanelor din aplicația de referință;
- extrasul obținut de la notarul public, care face dovada adresei de domiciliu/reședință numai însoțit de certificatul de conformitate emis de acesta.

b) legislația aferentă domeniului cărții funciare nu prevede un termen expres de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru informare, context în care, precizăm că, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, extrasul trebuie sa fie emis cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii.

Precizări

a) Imobilul dobândit în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți este, de la data dobândirii lui, bun comun în devălmășie a soților, nefiind astfel necesar consimțământul celuilalt soț în cazul în care în documentul cu care se face dovada proprietății este/sunt înscris/înscriși:

- numai unul dintre soți;
- numai unul dintre soți, cu mențiunea că este căsătorit, fără a se preciza cu cine;
- numai unul dintre soți, cu mențiunea că este căsătorit, precizându-se și cu cine;
- ambii soți

b) În situația în care imobilul este deținut în proprietate de mai multe persoane fizice, eliberarea actului de identitate uneia dintre acestea se poate face în baza actului de proprietate a imobilului, fără a fi necesară declarația celorlalți coproprietari.

c) Nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință:

- antecontractul/promisiunea de vânzare-cumpărare
- testamentul
- certificatul de atestare fiscală
- certificatul de nomenclatură stradală

B. Declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de un act încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ (art. 28 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 97 / 2005)

Reglementările legale mai sus menționate se aplică în situația în care solicitantul actului de identitate are domiciliul/reședința într-un imobil aflat în proprietatea altei persoane fizice sau juridice.

Având în vedere faptul că dreptul de proprietate este garantat potrivit prevederilor art. 44 alin. 1 din Constituția României, republicată, legiuitorul a reglementat la art. 28 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, obligativitatea exprimării consimțământului găzduitorului pentru primirea în spațiu a unei terțe persoane și a prezentării documentului care face dovada titlului locativ.

Declarația de primire în spațiu trebuie să fie dată de către găzduitor, personal sau prin mandatar.

În situația în care găzduitorul se prezintă la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezența funcționarului de evidență a persoanelor.

Dacă găduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația poate fi dată în fața polițistului de siguranță publică, a notarului public din țară/străinătate ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României, situației în care aceasta se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate.

În cazul în care persoana ce urmează să dea declarația de primire în spațiu a unei terțe persoane este căsătorită se va proceda astfel:

- dacă imobilul a fost notat în cartea funciară ca locuință a familiei este necesar ca ambii soți să-și exprime consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane;
- în cazul în care imobilul nu a fost notat în cartea funciară ca locuință a familiei declarația de primire în spațiu poate fi dată de către soțul proprietar sau de oricare dintre soții coproprietari.

Dacă imobilul este deținut în coproprietate de două sau mai multe persoane fizice, oricare dintre coproprietari poate prezenta actul de proprietate și își poate exprima consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane cu excepția situației în care, în cartea funciară există mențiunea referitoare la faptul că imobilul în cauză se află în litigiu, când este necesar consimțământul tuturor coproprietarilor.

În situația în care imobilul este deținut în proprietate de un minor lipsit de capacitatea de exercițiu, declarația de consimțământ pentru primirea în spațiul de locuit a unuia dintre părinți se dă de către celălalt părinte, în calitate de reprezentant legal al acestuia, iar în cazul unei terțe persoane de către unul dintre părinți.

Dacă autoritatea părintească este exercitată numai de unul din părinți, pentru stabilirea domiciliului/reședinței acestuia sau a unei terțe persoane este necesar ca instanța de tutelă să numească un curator special care să consemneze declarația în cauză.

În cazul cetățenilor care locuiesc într-un imobil deținut în proprietate de o persoană juridică (alta decât instituțiile de ocrotire/centrele de servicii sociale sau centrele educative prevăzute la art. 34 din O.U.G. nr. 97/2005), dovada adresei de domiciliu se poate face cu declarația de primire în spațiu a reprezentantului societății (acesta trebuie să prezinte un document ce îl îndreptățește să-și exprime consimțământul) sau cu documentul emis de adunarea generală a asociaților, de consiliul de administrație ori de asociatul unic și cu unul dintre actele privind titlul locativ enumerate.

Dacă se solicită înscrierea în actul de identitate a domiciliului/reședinței la adresa unei construcții aparținând unei mănăstiri/așezămând de cult persoana în cauză trebuie să prezinte unul dintre actele privind titlul locativ enumerate, însoțit de un document/declarația din care să rezulte consimțământul de primire în spațiu, înregistrat/ă, datat/ă, semnat/ă și ștampilat/ă de reprezentantul așezământului în cauză.

C. Declarația pe propria răspundere a solicitantului actului de identitate, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că persoana în cauză locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute de lege. Pentru minorii și persoanele fizice puse sub interdinție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali.

Normele legale mai sus enunțate se aplică atunci când actul de identitate este solicitat de către o persoană care, în ceea ce privește dreptul de proprietate al imobilului în care locuiește, se află într-o altă situație decât cele reglementate de art. 28 alin. 1 lit. a și b din O.U.G. nr. 97/2005.

Este de menționat că legiuitorul stipulează, în mod clar, la art. 28 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 97/2005, faptul că declarația pe propria răspundere a solicitantului trebuie să fie dată în fața lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, iar polițistul de ordine publică să certifice existența unui imobil și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată.

Astfel, cererea pentru eliberarea unui act de identitate în condițiile art. 28 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 97/2005, nu se soluționează pe bază de procură specială, autentificată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, întrucât persoana nu se află în țară pentru a da declarația în fața lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, iar polițistul nu poate certifica faptul că aceasta locuiește efectiv la adresa imobilului vizat.

Situații

Imobilul a fost cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată ( chitanță de mână ) care nu a fost autentificat la un birou notarial sau nu s-a solicitat instanței recunoașterea dreptului de proprietate; în astfel de situații, solicitantul trebuie să atașeze la cerere, în fotocopie chitanța de mână.

Proprietarul imobilului este decedat și nu a fost dezbătută succesiunea; în astfel de situații, solicitantul trebuie să ateșeze la cerere, în fotocopie, actul care face dovada că persoana decedată a deținut acel imobil și documentul din care să rezulte gradul de rudenie. În situația în care din documentele prezentate nu se pot stabili că solicitantul este posibilul succesor, se solicită un certificat care atestă calitatea de succesor, emis de un notar public.

Precizări

Declarația pe proprie răspundere împreună cu verificarea în teren nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință în situația în care solicitantul actului de identitate:

- are calitatea de proprietar sau locatar/comodatar al imobilului unde are dimiciliul/reședința și nu mai deține originalul documentului cu care poate face dovada acestei calități;
- declară că are domiciliul/reședința într-un imobil care este proprietatea altei persoane, iar aceasta este plecată în altă localitate din țară sau în străinătate.

D. Documentul eliberat de primării (adeverința) din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol (art. 28 alin. 1 lit. d din O.U.G. nr. 97/2005)

În considerarea prevederilor legale enunțate, raportat la activitatea practică în domeniul eliberării actelor de identitate, adeverința în cauză:

- se poate prezenta atât pentru imobilele din mediul rural cât și pentru cele din urban
- se reține, în original, la cererea solicitantului
- trebuie să fie eliberată cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate
- trebuie să fie însoțită de declarația de primire în spațiu a titularului imobilului dacă solicitantul actului de identitate este o terță persoană.

Eliberarea adeverinței nu trebuie condiționată de plata unor sume de bani datorate primăriei sau a cuantumului unor amenzi.

III. În situația persoanei care solicită să fie pusă în legalitate potrivit dispozițiilor art. 73 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Anexa la H.G. nr. 1375/2006.

Activitatea de identificare a unei persoane din categoria celor lipsite de adăpost se realizează de către polițistii de ordine publică și se materializează în documente întocmite în acest sens (proces-verbal, raport, notă de verificare etc.), astfel:

- în situația în care solicitantul actului de identitate se prezintă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor însoțit de un polițist, acesta din urmă trebuie să prezinte unul dintre documentele enunțate mai sus din care să rezulte localitatea/sectorul municipiului București unde a fost identificată persoana, care va fi anexat la cererea pentru eliberarea cărții de identitate provizorii
- dacă solicitantul actului de identitate se prezintă singur sau însoțit de o persoană din cadrul unei instituții cu atribuții în domeniul protecției sociale, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor trebuie să solicite, pe bază de adresă, unității de poliție din localitatea/sectorul municipiului București pe raza căreia funcționează serviciul public comunitar în cauză, identificarea persoanei potrivit legii.

IV. Aspecte finale

Documentele enumerate nu sunt limitative și trebuie avut în vedere ca acestea să vizeze un imobil tip locuință.